Termenul de „bozgor” este folosit la noi în țară din ce în ce mai mult cu sens peiorativ, majoritatea românilor luându-se după elementele de argou prezente în România. Cu toate acestea, cuvântul „bozgor” are un alt sens pe care mulți oameni probabil că nici nu îl cunosc.

 

Citeşte şi: PREMIERA: Limba romana va fi predata la Universitatea Oxford

 

Dacă ne luăm după DEXOnline, acest cuvânt apare doar la secțiunea argou și este definit în mod neoficial ca „bozgor, -oaică, bozgori, -oaice, s. m., s. f. (pop.) ungur, maghiar.
Sursa: Argou (2007)„, urmat de un comentariu cu specificatii: „Sensul cuvântului se presupune (probabil greșit) că ar fi în maghiară „om fără țară”, „apatrid”. În maghiară se presupune că ar veni din slavă sau din română. Se folosește cu nuanță peiorativă, depreciativă (nu neapărat la adresa maghiarilor, ci și reciproc)”.

 

Vlad Cubreacov, Preşedintele Asociației „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1999) şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD), informeaza pe blogul sau care este geneza acestui cuvant, oferind 5 variante posibile:

 

„Arhaismul BOSKOR/BOZGOR provine din BAȘKIR. Mai mulți cercetători consideră că etnonimele Maghiar și Bașkir sunt înrudite, ca și triburile care s-au identificat cu aceste nume. Este interesant să vedem care este etomologia etnonimului Bașkir, din care provine Boskor/Bozgor.”, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, enumerând variantele de mai jos:

 

1. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qurt (lup) > baš qurt «căpetenia lupilor» – ca totem al bașkirilor după care aceștia și-ar fi putut lua numele;

 

2. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qurt (albină – în unele dialecte bașkire) > baš qurt «matcă, regină de albine» – nume care le-ar fi putut fi conferit bașkirilor în legătură cu larga răspândire la ei a albinăritului;

 

3. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qart (bătrân) > baš qart «marele aksakal» – nume care le-ar fi pututu fi conferit bașkirilor în legătură cu rolul important care îi revenea căpeteniei tribului;

 

4. Bašqurt < baš (cap, principal, căpetenie) + qur (trib) + -t (afix care indică pluralul) > baš + qur + t «popoare ale tribului de căpetenie, ale tribului conducător»;

 

5. Bašqurt < beš (cinci) + оγur (numele tribului ogurilor) + terminația maghiară -d > Beš(o)γurd > Bašγyrd > Bašqurt – «cinci oguri»; prin analogie cu: On-Oγur «zece oguri»; Toquz-Oγuz «nouă oguzi».

  

Dintre cele 5 explicații ale cuvântului „bozgor”, cea mai verosomila este ultima, celelalte versiuni fiind considerate explicații populare, după cum specifică Vlad Cubreacov.

 

Termenul de „Bozgor/Boscor”, este strâns legat de cel de „Maghiar”, aceștia reprezentând termeni din familia ugro-finică și turanică, fiind cuvinte folosite de către români de sute de ani.

 

Citeşte şi: Descoperire uimitoare! Ce credeti ca s-a gasit in ranita unui soldat roman decedat in 1918?

 

În momentul în care folosim termenul de „Bozgor”, fie facem referire la un trib, fie ne adresăm conducătorului tribului despre care vorbim, dar în niciunul dintre cazuri, acest cuvânt nu înseamnă „om fără țară” și nu ar trebui folosit în mod peiorativ.