„Draga mea fată, în ziua în care vezi că încep să îmbătrânesc, te rog să ai răbdare, dar mai mult ca orice, te rog să înțelegi prin ce trec eu.
Dacă atunci când vorbim, mă repet spunând același lucru de o mie de ori, nu mă întrerupe pentru a-mi spune: „Ai spus același lucru acum un minut… Doar ascultă, te rog. Încearcă să-ți aduci aminte de vremurile în care tu erai mică și îți citeam aceeași poveste în fiecare noapte până când adormeai.
Când nu vreau să fac o baie, nu te supăra pe mine și nu mă face să mă simt jenată. Îți aduci aminte când trebuia să fug după tine, inventând tot felul de motive pentru a te face să mergi la duș când erai doar o mică fetiță?
Când vezi cât de ignorantă sunt când vine vorba de tehnologii noi, dă-mi timp pentru a învăța și nu te uita așa la mine… îți amintești, dragă, eu te-am învățat cu răbdare cum să faci multe lucruri, cum ar fi să mănânci cum trebuie, să te îmbraci, să-ți piepteni părul și să te descurci în situațiile zilnice din viață… ziua în care vezi că îmbătrânesc, te rog să ai răbdare cu mine, dar mai mult de atât, încearcă să înțelegi prin ce trec eu.
Dacă ocazional pierd firul discuției în care ne aflăm, dă-mi timp pentru a-mi aduce aminte, iar dacă nu reușesc, nu te enerva, nu te supăra și să nu mă privești cu aroganță. Doar să ai mereu în vedere că cel mai important lucru pentru mine e să te am aproape.
Și atunci când bătrânele și obositele mele picioare nu mă vor lăsa să mă mai mișc la fel de repede ca înainte, dă-mi o mână de ajutor, la fel cum ți-am oferit și eu când ai început să mergi pentru prima dată.
Când acele zile vor veni, nu sta suparată… doar stai cu mine și înțelege-mă în timp ce eu mă voi apropia de sfârșitul vieții mele cu dragoste.
Eu voi prețui și îți voi mulțumi pentru cadoul timpului petrecut împreună. Cu un zâmbet larg și cu toată iubirea pe care am avut-o mereu pentru tine, doar vreau să-ți spun, te iubesc… draga mea fiică.”