Atunci când evadăm, ne oprim în fața pasiunilor noastre, pasiuni care reușesc să ne scape de gândurile stresante ale realității în care trăim.
Acum câțiva ani am realizat că iubesc muntele și am reușit să îmi îndeplinesc un vis mai vechi și anume să devin cercetaș. Pentru mine acest lucru înseamnă mai mult decât voluntariat și o formalitate non guvernamentală. Dincolo de aparențe, această pasiune mi-a deschis noi drumuri spre curaj, prietenie, o nouă familie și m-a făcut să mă redescopăr.
Mulți nu știu cu ce se ocupă această mare familie și când a apărut ea. Istoria cercetaşilor este una foarte interesantă, totul a pornit de promovarea spiritului de aventură, lucrul în echipă şi a progresului personal prin forţele proprii. Aceste lucruri au fost aplicate prima dată de către lordul Baden Powell în regimental său din India și spre surprinderea multora această metodă a funcţionat foarte bine şi în 1907, Powell a organizat o tabără pentru 20 de tineri în insula Brownsea din sudul Angliei. De aici până la momentul naşterii cercetăşiei nu a mai fost mult. În toată această perioadă grupuri de tineri s-au organizat singuri pe baza ideilor lui Baden scrise în “Scouting for boys”.
La noi, cercetășia a fost adusă de omul de ştiinţă Gheorghe Munteanu-Murgoci care a luat contact cu ea în urma unei vizite în Anglia. Primele grupuri care s-au organizat au fost în Braşov, Blaj şi Bucureşti în anul 1912, iar doi ani mai târziu a luat fiinţă Asociaţia Cercetaşilor României, fiind recunoscută oficial.
În Primul Război Mondial, cercetaşii au dat o mână de ajutor în spatele liniei de front înlocuind sanitari, telegrafi şi curieri, iar ajutorul lor a fost unul foarte important şi recunoscut pe plan naţional. În memoria celor căzuţi la datorie atunci , s-a ridicat singurul monument din lume dedicat lor la Tecuci. Câţiva ani mai târziu, în 1937 Asociaţia Cercetaşii României s-a desființat, dar a rămas neoficială oferind ajutor peste tot unde a fost nevoie.
În timpul lui Carol al II-lea organizaţia şi-a suspendat toate activităţiile şi a reînviat în 1990 ca fiind cea mai mare organizaţie nonguvernamentală de tineret din România, cunoscută atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Ceea ce mulţi nu ştiu este că Organizaţia Naţională „Cercetaşii României” este singura care a fost reprimită în Organizaţia Mondială Scout datorită seriozităţii şi activităţilor desfăşurate de-a lungul anilor, care în prezent numără peste 28 milioane de voluntari din 216 ţări, la noi fiind în prezent peste 2500 de membrii din 63 de filiale din toată România.
Cum poți ajunge cercetaș? Nu sunt multe lucruri de spus, trebuie să fi o persoană activă, loială, serioasă, trebuie să ai voinţă, curaj, să iubeşti natura, să îţi placă munca în echipă şi să ai încredere în tine. Dacă îţi doreşti acest lucru cu adevărat poţi intra în cercetăşie de la vârsta de 7 ani până la vârsta la care te simţi în putere să urci pe un munte. Dincolo de toate activitățiile locale și naționale, stagiile pentru adulţi, campaniile de recrutare a copiilor şi a tinerilor în organizaţie, stă experiența pe care o poți deprinde aici. Atunci când ești împreună cu persoane care gândesc la fel ca tine, te simți în siguranță și vrei să continui drumul pe care ești. Din afară lumea crede că cercetașii fac numai ecologizări, marcaje turistice și escaladări pe munte, însă misiunea cercetășească nu este numai atât, cercetașii își investesc energia în cazurile umanitare, în proiecte de mediu, în probleme sociale etc.
Cu ajutorul cercetășiei am reușit să trec peste niște bariere, fie ele pe munte sau în viața de zi cu zi și oamenii pe care i-am întâlnit aici m-au învățat să mă gândesc de două ori înainte de a acționa:
“Nu lăsa în urma ta decât paşii şi dacă poţi nici măcar atât!”
Autor: Oana Bucur