Majestatea Sa Carol al II-lea, rege al României, este cunoscut de istoria contemporană drept o personalitate puternică şi mai ales, extrem de controversată. Dincolo de aventurile sale amoroase despre care s-au scris romane şi dincolo de dictatura instaurată de acesta, puţini ştiu că regele Carol al II-lea a fost un mare iubitor de fotbal. La 60 de ani de la moartea sa, site-ul FIFA îl omagiază într-un articol numit „Regele nebun după fotbal al României”.
În articolul publicat azi pe site-ul forului modial de fotbal, este pus în evidenţă rolul decisiv pe care Carol l-a avut în participarea echipei naţionale la prima ediţie a Cupei Mondiale. În 1930, când urma să se desfăşoare competiţia din Uruguay, Carol al II-lea abia fusese pus pe tron, aşa că a considerat participarea României un obiectiv. Problema care se punea era că timpul care îi mai rămânea pentru a constitui o echipă care să poată îndeplini condiţiile participării era destul de scurt.
Erau numai 35 de zile de la urcarea sa pe tron până la debutul campionatului, aşa că monarhul a preluat el însuşi coordonarea echipei naţionale. Deşi îl numeşte pe Costel Rădulescu antrenor, se ocupă personal de organizare şi rezolvarea problemelor, fiind acela care numeşte componenţa lotului şi readuce în echipă jucătorii suspendaţi, anulându-le pedepsele.
Citeşte şi: Românii îşi doresc monarhie
Datorită ambiţiei regelui, pe 21 iunie 1930, echipa naţională de fotbal a României avea să plece în Uruguay spre primul campionat mondial din istorie. La acel campionat, primul meci disputat contra echipei din Peru avea să fie câştigat de România cu 4-1. Mai târziu, echipa naţională va fi eliminată de către echipa gazdă, care avea de altfel să şi câştige trofeul în acel an.