Cele 10 greşeli majore care au dus la Criza Euro 

Exact cum s-a desfășurat criza creditelor din urmă cu trei ani, actuala Criză Euro va scoate pe piață numeroase cărți pe seama ei și va oferi multe informații interesante pentru studiile de caz care vor fi făcute în viitor de către economiști.

Indiferent dacă învățăturile care trebuie luate din aceste situații de criză vor fi preluate, sau nu, eventualele tentative de a evita o criză economică în viitor țin foarte mult de faptul că poți să crezi sau să nu crezi în ideea că istoria se repetă.

Academicienii de la Centrul pentru Studii Internaționale de la Universitatea Oxford au identificat cele 10 greșeli majore ale liderilor europeni în a evita sau în a diminua efectele crizei, Criza Euro fiind încă pe departe de a fi rezolvată.

Toate aceste greșeli sunt în mare măsură de natură politică, democratică și economică.

 1. Lipsa viziunii și a strategiei politice europene

Făcând abstracție de discuțiile pentru echilibrarea bugetelor și pentru a scoate Europa din datorii, întreaga Zonă Euro are nevoie de viziune și trebuie să arate că Uniunea Europeană este mai mult decât o monedă unică și să exprime faptul că are un prezent și un viitor dinamic, politic, social, cu un scop economic bine definit.

Este greu să îi faci pe oameni să investească în obligațiuni pentru următorii 10, 20 de ani, care să îți aducă fonduri, când UE nu are o viziune a idealurilor combinate pentru toate țările membre. Această viziunea mai are mult până să se concretize, mai ales dacă luăm în calcul ultimele discuții apărute privind lipsa suveranității unor țări, ca urmare a propunerilor de schimbare a tratatelor UE făcute de către cancelarul german, Angela Merkel.

 2. Dezechilibrul puterii relațiilor dintre statele membre

Întrebarea principală care trebuie pusă este „Cine contează de fapt în Uniunea Europeană?” Contează cele mai mari două puteri economice ale regiunii, Germania și Franța? Cele 17 țări care folosesc moneda Euro? Contează toate cele 27 de țări membre, inclusiv cele 10 care nu au moneda Euro?

Răspunsul depinde și variază în funcție de ce țară reprezinți. În timp ce criza se accentuează, Germania și Franța, care au investit importante resurse politice și capital financiar în proiectul euro, și-au asumat rolul de lideri. Concentrarea puterii de decizie asupra a două țări și a unor oficiali, care nu au fst aleși în mod democratic, reprezintă cel mai mare rău posibil.

Nu numai că acest proces a fost extrem de încet și a avut multe stagnări, dar a și dus la lipsa de reprezentare a intereselor altor țări implicate în criză, mai exact a celorlate 15 care folosesc moneda Euro. Lipsa de putere în luarea deciziilor este cu atât mai mare când vine vorba de celelalte 10 state membre care nu folosesc Euro.

 3. Neglijarea rolului pe care îl are UE pe scena mondială

Deși progresul a fost obositor și extrem de lent când vine vorba de rezolvarea problemelor interne ale Europei, liderii UE nu au mai acordat deloc atenție politicii externe, într-un moment cheie al revoltelor din zona mediteraneană și din Orientul Mijlociu. În urma Primăverii Arabe, Europa ar fi trebuit să-și redefinească și să-și mențină influența în noua ordine.

 4. Lipsa opțiunilor politice. Austeritatea singurul răspuns?

De-a lungul Crizei Euro, leacul minune franco-german de până acum a fost austeritatea. Cei care i-au acest „tratament”, precum Grecia și Portugalia, au fost foarte prezenți și și-au făcut vocea auzită în ceea ce privește scepticismul față de taierle masive, ei considerând că aceste acțiuni vor duce la blocarea sau întârzierea creșterii economice în viitorul apropiat, dar în același timp, celelalte state membre nu au avut alte soluții mai bune.

 5. Eșuarea în a pune oamenii pe primul loc

Liderii europeni s-au purtat de parcă ar fi fost economiști academicieni, eșuând în a vedea lipsa de speranță care este în continuă creștere, în țări ca Spania, de exemplu, unde rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 40%. Este de menționat faptul că acei lideri guvernamentali care nu reușesc să le ofere nici măcar speranță cetățenilor, nu merită titulatura de „lideri”.

 6. Apariția guvernelor de tehnocrați

Două dintre țările din Zona Euro, Grecia și Italia, sunt conduse de către tehnocrați, aceștia nefiind aleși de către popor. Acest lucru reprezintă o greșeală majoră și un mare eșec al democrației, atât la nivel național cât și la nivel internațional.

 7. Deficitele democratice ale Uniunii Europene

Slăbiciunile Uniunii Europene au ieșit la iveală cu mult înainte de începerea crizei în Zona Euro. Votanții din Franța, Olanda și Irlanda au respins prin vot noile tratate constituționale pentru Uniune, expunând astfel lipsa de coeziune. În timp ce unii consideră că tranformarea UE într-o entitate federală ar fi cea mai bună soluție pentru a ieși din criză, numărul substanțial de voturi „NU” ale popoarelor țărilor membre arată că această inițiativă mai are mult până să fie propusă cu șanse reale de aplicare.

 8. Eșecuri macro-economice

Marea Britanie și Germania au expus un punct de vedere prin care vor să arate că o disciplină mai riguroasă a bugetelor reprezintă soluția problemelor pentru țări ca Grecia, Portugalia, Irlanda și Italia, care au datorii extrem de mari și care sunt aproape în mod cert în incapacitatea de a le plăti prea curând.

Nu toți economiștii sunt de acord cu faptul că numeroase tăieri sunt soluția rezolvării tuturor problemelor. Măsurile de acest gen, în țări care deja sufereau la capitolul creștere economică, iar acum, adăugând și reducerea aparutului bugetar și tăierea pensiilor, vor duce la o scădere drastică a consumului și la imposibilitatea de a atrage noi investitori în țările acestea.

 9. Eșecul în confruntarea piețelor financiare

Eșecul liderilor din Europa în reasigurarea piețelor financiare din timp, cu privire la situația Greciei, a crescut exponențial criza, în așa măsură încât unele dintre cele mai mari economii europene ar putea intra în incapacitate de plată, cum este cazul Italiei. În momente de acest gen, se recomandă scoaterea „manualului de neoliberalism”, în care se schimbă polii controlului de la sectorul public, la sectorul privat. Nerespectând aceste norme, policitienii europeni vor ajunge să repete greșelile de acum 80 de ani.

10. Eșecuri micro-economice

Proiectul Zona Euro a demonstrat că fără a avea niveluri similare de productivitate, discrepanța dintre țările membre ale Uniunii Europene va fi din ce în ce mai vizibilă. Salariile, prețurile, șomajul și o sumedenie de alți factori vor avea variații foarte mari printre țările membre. În cazul în care fondurile sunt împărțite în mod corect, o țară ar putea rămâne competitivă, în caz contrar, ar putea cheltui toate resursele doar pentru a recupera din căderea în care se află, construind autostrăzi și aeroporturi, de exemplu, care creează noi locuri de muncă. Astfel de cheltuieli duc la creșterea deficitului, care mai târziu, în cazul în care economia nu mai crește, va avea un efect negativ asupra țării.

Topul celor 10 greșeli majore ale liderilor Uniunii Europene a fost explicat de către jurnalista CNN, Kirsty Hughes, care consideră că fără o colaborare eficientă între toate țările membre UE și fără a respecta regulile democrației în interiorul Uniunii, Europa nu are șanse prea mari de a ieși din criză în viitorul apropiat.